Mihail Sadoveanu – Opere

Name: Mihail Sadoveanu - Opere - Antikvarius.ro
SKU: 018/6506
Price: 24.00 RON
Availability: InStock

Cikkszám: 018/6506 Kategóriák: Cărți în limba română, CĂRȚI ANTICARIAT

24,00 RON

Román lej - RON

Román lej - RON
Magyar forint - HUF
euró - EUR

Autor: Mihail Sadoveanu
Traducător:
Editura: Editura de Stat pentru Literatura si Arta
ISBN:
Anul aparitie: 1935
Nr.pagini: 653

Format: 210 x 140 mm
Coperti: soft cover
Stare: foarte buna
Prelucarea comenzii : 5-10 zile

1 készleten

30 napos egyszerű visszatérítés
Ellenőrzött állapot
Biztonságos fizetés
Nemzetközi szállítás

A biztonságos fizetés garanciája

Leírás

Mihail Sadoveanu – Opere

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani, România – d. 19 octombrie 1961, București, România) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și politician român, unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră de cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor curente literare dominante într-o anumită epocă, preucum: sămănătoristă la primele încercări, nuvele și povestiri, apoi mitico-simbolică, în perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum Neamul Șoimăreștilor, Frații Jderi și Zodia Cancerului. Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe Siret…, Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naționale Masonice din România.

Ca om politic, a fost adept al naționalismului și umanismului, Sadoveanu oscilând în perioada interbelică între forțele politice de dreapta și stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului. A fost colaborator al cotidianelor de stânga Adevărul și Dimineața și, a fost ținta unei campanii de presă din partea partidelor de extremă dreapta. Deși a fost un susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, după cel de-al Doilea Război Mondial își schimbă orientarea politică, trecând la Partidul Comunist Român. În această perioadă este numit președinte al Adunării Deputaților și face parte din cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui. Scrie în favoarea Uniunii Sovietice și a stalinismului. Multe dintre operele și discursurile sale, printre care și romanul politic Mitrea Cocor, dar și celebrul slogan Lumina vine de la Răsărit, sunt de asemenea considerate ca propagandă comunistă.

A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961.

A fost cumnatul criticei literare Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au devenit la rândul lor scriitori.

A fost președintele comisiei care a refuzat ca sculpturile lui Constantin Brâncuși să-i rămână statului român.