Isaac Asimov – Soarele gol

Name: Isaac Asimov - Soarele gol - Antikvarius.ro
SKU: 018/6449
Price: 9.50 RON
Availability: OutOfStock

Cikkszám: 018/6449 Kategóriák: Cărți în limba română, CĂRȚI ANTICARIAT

9,50 RON

Román lej - RON

Román lej - RON
Magyar forint - HUF
euró - EUR

Autor: Isaac Asimov
Traducător: Florin Ionescu
Editura: Univers
ISBN:
Anul aparitie: 1975
Nr.pagini: 236
Format: 180 x 130 mm
Coperti: soft cover
Stare: foarte buna
Prelucarea comenzii : 5-10 zile

Elfogyott

E-mail értesítést kérek amikor újra elérhető a könyv.

30 napos egyszerű visszatérítés
Ellenőrzött állapot
Biztonságos fizetés
Nemzetközi szállítás

A biztonságos fizetés garanciája

Leírás

Isaac Asimov – Soarele gol

Soarele gol (1957) (titlu original The Naked Sun) este cel de-al doilea roman al lui Isaac Asimov din seria Roboților. El a fost inițial serializat în Astounding Science Fiction între lunile octombrie și decembrie 1956 și, la fel ca și predecesorul său, Cavernele de oțel, reprezintă o combinație între romanul polițist și cel science fiction.

Povestea începe imediat după uciderea lui Rikaine Delmarre, un fetolog[1] de pe Solaria, o planetă ostilă Pământului din punct de vedere politic. La cererea guvernului solarian, Elijah Baley este detașat pentru a investiga crima, însoțit din nou de partenerul robot umanoid R. Daneel Olivaw.

Înainte de a pleca, guvernul pământean îi cere să studieze slăbiciunile societății solariene. Solaria are o populație atent controlată de douăzeci de mii de locuitori, pentru fiecare dintre aceștia existând câte zece mii de roboți. Din momentul nașterii, oamenii sunt învățați să evite contactul personal cu alt om, trăind pe proprietăți imense singuri sau alături de partenerul de viață. Comunicarea se face prin teleprezență holografică.

Baley află că vecinul lui Delmarre, roboticianul Jothan Leebig, lucrează la o metodă de a ocoli incapacitatea roboților de a ucide oameni. Folosindu-se de o problemă semantică a celor trei legi ale roboticii, el îl ucide pe Rikaine prin intermediul soției lui, Gladia, apoi instrumentează otrăvirea șefului serviciului de securitate solarian. El se bazează pe faptul că, dacă un robot nu știe că acțiunea sa îi poate dăuna omului, nu va fi oprit de Prima Lege. Implicațiile viitoare ale acestui lucru sunt reprezentate de posibilitatea folosirii roboților în războaie.

Temându-se de contactul cu alt om, Leebig se sinucide înainte de a fi luat în custodie, ironia fiind aceea că „omul” cu care nu voia să se întâlnească era robotul cu înfățișare umană, Olivaw. Deși știe că și Gladia este vinovată, Baley nu dezvăluie implicațiile ei în cadrul crimei, în parte fiindcă e de părere că presiunea modului de viață solarian stă la baza căderii ei psihice și o trimite în capitala coloniilor spațiene, Aurora.

Revenit pe Pământ ca un erou, Baley aduce și informațiile cerute, care permit guvernului pământean să prezică prăbușirea societăților spațiene.