Mihail Sebastian – Jurnal 1935-1944

Leírás

Mihail Sebastian: Jurnal (1935–1944) – Capodoperă fundamentală a literaturii memorialistice românești și europene despre intelectualitatea interbelică (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Nae Ionescu, Camil Petrescu), ascensiunea extremismului, al Doilea Război Mondial, muzică și rezistența prin cultură, Editura Humanitas (București, 1996), ediție princeps îngrijită de Gabriela Omăt, prefață și note de Leon Volovici, volum de colecție

📓 Despre ce este vorba în această carte? Publicat pentru prima dată în anul 1996 la Editura Humanitas – la mai bine de jumătate de secol de la moartea tragică a autorului și după un destin spectaculos al manuscriselor salvate și scoase clandestin din țară –, Jurnal (1935–1944) de Mihail Sebastian (1907–1945) a devenit imediat un eveniment editorial și cultural de prim rang, tradus ulterior în principalele limbi ale lumii și comparat de criticii internaționali cu jurnalele lui Victor Klemperer, André Gide sau Anne Frank.

Îngrijită exemplar de Gabriela Omăt și însoțită de o prefață și note substanțiale semnate de Leon Volovici, această ediție princeps din 1996 surprinde cu o luciditate, finețe psihologică și onestitate sfâșietoare un deceniu crucial din istoria României și a Europei:

• Portretul din interior al strălucitei generații interbelice: Paginile jurnalului îi surprind pe viu pe cei mai importanți prieteni și contemporani ai lui Sebastian – Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Nae Ionescu, Camil Petrescu, Constantin Noica, Marietta Sadova, Leni Caler, Gheorghe Brătianu sau Prințul Antoine Bibescu –, surprinzând atât efervescența intelectuală a Bucureștiului interbelic, cât și derapajele ideologice care au destrămat treptat vechile prietenii.

• Cronica lucidă a ascensiunii extremismului și a anilor de război: Cu o rară probitate morală, fără ură și fără patetism, scriitorul notează pas cu pas instalarea legislației rasiale, prigoana antisemită, dictatura carlistă, rebeliunea legionară, bombardamentele asupra Bucureștiului și ziua de 23 august 1944.

• Literatura, teatrul și muzica drept refugiu și salvare: În mijlocul catastrofei istorice, Mihail Sebastian își păstrează intactă libertatea interioară prin lecturile din Balzac, Stendhal, Proust sau Shakespeare, prin scrierea capodoperelor sale dramatice (Steaua fără nume, Ultima oră) și prin audițiile zilnice din Bach, Mozart și Beethoven la radio.

• Un document uman și literar de o valoare inestimabilă: Departe de a fi doar o cronică politică, jurnalul este o capodoperă a analizei sufletești, plină de tandrețe, autoironie, melancolie și o extraordinară capacitate de a înțelege slăbiciunile omenești.

Ediția princeps din 1996 publicată de Editura Humanitas are o valoare bibliofilă deosebită, marcând momentul restituirii integrale a unuia dintre cele mai importante texte ale literaturii române din secolul XX.

Trăsături și valori bibliofile principale:

• Ediția princeps (Editura Humanitas, București, 1996): Prima publicare a celebrului jurnal, moment istoric al culturii române postdecembriste.

• Aparat critic de referință: Text îngrijit de Gabriela Omăt, cu prefață și note explicative documentate de Leon Volovici.

• Capodoperă recunoscută internațional: Tradusă în engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă și ebraică, considerată una dintre marile mărturii ale Europei secolului XX.

• Volum foarte căutat de anticariat: Solicitat constant de bibliofili, istorici, iubitori ai literaturii interbelice și colecționari de ediții princeps Humanitas.

📚 Cui recomandăm această carte?

• Pasionaților de literatura și cultura română interbelică: O cheie de lectură indispensabilă pentru înțelegerea relațiilor dintre Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Nae Ionescu și Camil Petrescu.

• Iubitorilor de jurnale intime, memorialistică și istorie trăită: Admiratorilor unor opere precum Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt, Jurnalul lui Eugen Ionescu sau Jurnalul lui Alice Voinescu.

• Istoricilor, cercetătorilor, profesorilor și studenților: O sursă documentară de primă mână despre România anilor 1935–1944.

• Colecționarilor de ediții princeps (Editura Humanitas, 1996): O piesă de rezistență pentru orice bibliotecă românească de valoare.

✍️ Despre autor: Mihail Sebastian (1907–1945) Romancier, dramaturg, eseist, publicist și cronicar literar român (pe numele său real Iosif Mendel Hechter), născut la Brăila, una dintre cele mai luminoase și rafinate conștiințe ale literaturii române interbelice. Format în cercul revistei Cuvântul și prieten apropiat al elitei intelectuale a generației ’27, Mihail Sebastian a lăsat o operă literară remarcabilă – romanele De două mii de ani (1934), Orașul cu salcâmi (1935), Accidentul (1940), piesele de teatru Jocul de-a vacanța, Steaua fără nume, Ultima oră – și acest monumental Jurnal (1935–1944), publicat postum în 1996. S-a stins din viață tragic în mai 1945, la numai 37 de ani, într-un accident de circulație la București.