Coș
GH Epuran - Ghidul Cabanelor
Alekszandr Szergejevics Puskin - Költemények - Jevgenyij Anyegin
Móra Ferenc - Kincskereső kisködmön
Albert Einstein - Cum vad eu lumea
Fehér Kálmán - Összjáték
Székely Júlia - Chopin Párizsban
Perczel Zita - A Meseautó magányos utasa
Antológia - Modern japán elbeszélők
Magyar népballadák és románcok
Méhes György - Virágvarázsló
Papp Ferenc - Amikor a kutya megkerül
William Faulkner - Szentély
Honoré Daumier
Coș
GH Epuran - Ghidul Cabanelor
Alekszandr Szergejevics Puskin - Költemények - Jevgenyij Anyegin
Móra Ferenc - Kincskereső kisködmön
Albert Einstein - Cum vad eu lumea
Fehér Kálmán - Összjáték
Székely Júlia - Chopin Párizsban
Perczel Zita - A Meseautó magányos utasa
Antológia - Modern japán elbeszélők
Magyar népballadák és románcok
Méhes György - Virágvarázsló
Papp Ferenc - Amikor a kutya megkerül
William Faulkner - Szentély
Honoré Daumier
Coș
GH Epuran - Ghidul Cabanelor
Alekszandr Szergejevics Puskin - Költemények - Jevgenyij Anyegin
Móra Ferenc - Kincskereső kisködmön
Albert Einstein - Cum vad eu lumea
Fehér Kálmán - Összjáték
Székely Júlia - Chopin Párizsban
Perczel Zita - A Meseautó magányos utasa
Antológia - Modern japán elbeszélők
Magyar népballadák és románcok
Méhes György - Virágvarázsló
Papp Ferenc - Amikor a kutya megkerül
William Faulkner - Szentély
Honoré Daumier
12,00 RON
Autor:
Traducător:
Editura:
ISBN:
An de aparitie:
Nr. pagini: 241
Format: 210 x 130 mm
Coperti: Cartonate
Carte în limba: Română
Stare: Bună
Prelucarea comenzii : 5-10 zile
1 în stoc
Constanța
Județele Patriei
Constanța este unul dintre cele mai vechi orașe atestate de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr. când pe locul actualei peninsule (și chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis.[2] Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. și redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare. În cursul secolului XIII Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea orașului. Ulterior, Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de crescători tătari de cai și oi. Localitatea a redevenit oraș după construirea căii ferate Cernavodă-Constanța și a portului, în 1865, pentru exportul grânelor românești. După Războiul de Independență (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a României, Constanța, principal port al statului, a crescut continuu, deținând acest rol până astăzi.

CĂRȚI ANTICARIAT, Cărți în limba română

CĂRȚI ANTICARIAT, Cărți în limba română

CĂRȚI ANTICARIAT, Cărți în limba română

CĂRȚI ANTICARIAT, Cărți în limba română

CĂRȚI ANTICARIAT, Cărți în limba română

CĂRȚI ANTICARIAT, Cărți în limba română
Editura Bookman SRL
Nr. ord. reg. com/an: J26/753/2010
CIF: RO27704989
Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta. Unele sunt esențiale pentru funcționarea site-ului, în timp ce altele ne ajută să analizăm și să îmbunătățim experiența ta de utilizare. Te rugăm să-ți revizuiești opțiunile și să faci o alegere.
Dacă ai sub 16 ani, asigură-te că ai primit consimțământul părintelui sau tutorelui pentru toate cookie-urile care nu sunt esențiale.
Confidențialitatea ta este importantă pentru noi. Poți ajusta setările cookie-urilor în orice moment. Pentru mai multe informații despre modul în care folosim datele, te rugăm să citești politica noastră de confidențialitate. Îți poți schimba preferințele oricând, făcând clic pe butonul de setări de mai jos.
Reține că, dacă alegi să dezactivezi anumite tipuri de cookie-uri, acest lucru poate afecta experiența ta pe site și serviciile pe care le putem oferi.
Unele resurse necesare au fost blocate, ceea ce poate afecta serviciile terțe și poate determina funcționarea necorespunzătoare a site-ului.
Acest site folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența ta de navigare și pentru a asigura funcționarea corectă a site-ului. Continuând să folosești acest site, recunoști și accepți utilizarea cookie-urilor.
