Finley a facut v\u00e2lv\u0103 acum c\u00e2teva decenii prin teoria sa destul de curajoas\u0103:\u00a0Iliada \u0219i Odiseea\u00a0\u00a0ar fi fost inspirate de societatea Epocii \u00centunecate elene, \u00a0 perioad\u0103 situat\u0103 dup\u0103 dezastrul micenian. Poemele nu ar fi nici inven\u021bii, cum s-a crezut pentru o vreme, nici legende din vechime. Dup\u0103 o uzual\u0103 specula\u021bie despre Homer, o denumire care pentru istoric ascunde doi autori, ne este explicat statutul celor dou\u0103 opere literare, \u00een acela\u0219i timp \u0219i manuale, fundamentul religiei sau surse de modele etice.<\/p>\n
S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, atunci c\u00e2nd Platon dorea s\u0103-i goneasc\u0103 pe poe\u021bi din cetatea ideal\u0103, el se referea, \u00een principal, la Homer. \u00cen eterna disput\u0103 dintre poezie \u0219i filosofie, se pare c\u0103 cea din urm\u0103 a pierdut, \u00een ciuda iluziilor intelectualilor: din cele peste 1200 manuscrise g\u0103site \u00een Egipt p\u00e2n\u0103 \u00een momentul redact\u0103rii Lumii lui Odiseu, 550 erau legate de\u00a0Iliada\u00a0\u0219i\u00a0Odiseea, \u201dPlaton e reprezentat doar prin 36 de papirusuri, Aristotel prin 6\u201d[2]\u00a0. Teoriile dup\u0103 care metafizica e sursa r\u0103ului sau a binelui cad din ra\u021biunea unui interes insuficient.<\/p>\n
Grecii considerau poemele autentice, le interpretau\u00a0ad litteram\u00a0\u0219i-ar fi fost transmise, printr-o metod\u0103 admirabil\u0103, sugerat\u0103 de cercet\u0103rile lui Milman Parry \u00een Bosnia. \u00centr-o perioad\u0103 \u00een care scrisul aproape disp\u0103ruse, barzii au memorat\u00a0Iliada\u00a0\u0219i\u00a0Odiseea\u00a0prin formule stil \u201dAhile cel iute\u201d, repetate de-a lungul recit\u0103rilor. A\u0219a s-ar explica asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele \u00eentre ele, de pild\u0103, Odiseea se petrece \u00een Vest, \u00eent\u00e2lnim mai pu\u021bini zei, ac\u021biunea se centreaz\u0103 \u00een jurul lui Ulise.<\/p>\n
Civiliza\u021bia micenian\u0103 se pr\u0103bu\u0219i\u0219e, din motive \u00eenc\u0103 neclare, crize interne, migra\u021bie sau cucerire, lumea\u00a0polis-urilor \u00eenc\u0103 nu venise, de\u0219i unele elemente sunt anun\u021ba\u021be. \u00centre cele dou\u0103 s-a discutat, \u00een literatura de specialitate despre un fel de Ev Mediu, \u00een care scriitura disp\u0103ruse.\u00a0Iliada \u0219i Odiseea\u00a0\u00a0vorbesc despre o mare expedi\u021bie din trecut, \u00eens\u0103 oamenii tr\u0103iesc \u00eentr-o alt\u0103 epoc\u0103.<\/p>\n
Povestea vine dinaintea sf\u00e2r\u0219itului lumii, societatea din poeme este \u201dpost-apocaliptic\u0103\u201d. Au trecut crizele, noii emigran\u021bi se a\u0219eaz\u0103, unele centre \u00ee\u0219i revin, nimeni \u0219tie cum conduceau regii din legende. Pentru a \u00een\u021belege dimensiunile diferen\u021belor, \u00een\u00a0Iliada, este suficient celebrul exemplu al carele de lupta, folosite ca mijloace de transport, purt\u00e2nd ni\u0219te nobili interesa\u021bi mai cur\u00e2nd de dueluri dec\u00e2t de lupa organizat\u0103.<\/p>\n
Ce ne spun poemele despre lumea lor, dup\u0103 Finley? Avem de-a face cu o societate stratific\u0103 \u00een care\u00a0aristoi, nobilii, controlau avu\u021bia \u0219i puterea; cu bariere rigide: \u201dcrearea unor noi averi \u2026 nu era cu putin\u021b\u0103, \u2026 c\u0103s\u0103toria era str\u00e2ns legat\u0103 de clas\u0103\u201d[3]\u00a0. \u00cendeletnicirea lor principal\u0103: r\u0103zboiul \u0219i prada, oferind scena unor moravuri brutale, b\u0103rba\u021bii \u00eenvin\u0219i omor\u00e2\u021bi, femeile transformate \u00een sclave.<\/p>\n
Majoritatea popula\u021biei ar fi fost format\u0103 din \u021b\u0103rani, cresc\u0103tori de animale, uneori mici me\u0219te\u0219ugari. Societatea era grupat\u0103 \u00een gospod\u0103rii familiale, \u201doikos\u201d, cu arga\u021bi \u0219i sclavi, dintre care, evident, cele mai importante apar\u021bineau nobililor. \u201dBog\u0103\u021bia casnic\u0103 e elementul hot\u0103r\u00e2tor \u2026 baza e p\u0103m\u00e2ntul\u201d[4], schimburile\u00a0 era organizat \u00eentr-un sistem de daruri asem\u0103n\u0103tor celui\u00a0potlatch\u00a0din Nordul Americii.<\/p>\n
Aristocra\u021bia tr\u0103ia pentru prestigiu, dup\u0103 cum ne sugereaz\u0103 legenda lui Ahile, mai cur\u00e2nd dec\u00e2t pentru mizele concrete ale conflictelor. Leg\u0103turile de familile se amestec\u0103 cu practica r\u0103zbun\u0103rilor, crimele \u021bin de dreptul privat, a\u0219a cum ne arat\u0103 trilogia Orestia, ce avea s\u0103 glorifice superioritatea polis-ului conservator asupra societ\u0103\u021bii arhaice. Cu toate acestea, nu lipsea forme ale comunit\u0103\u021bii politice.<\/p>\n
Regele, un fel de primul \u00eentre egali, putea convoca adunarea, care era limitat\u0103 la sfaturi, dar dreptul de a vorbi apar\u021binea nobililor. \u201dBasileul\u201d trebuia s\u0103 \u021bin\u0103 cont de opinia public\u0103, dar \u0219i de tradi\u021bia \u00eendeob\u0219te religioas\u0103, pe care o vedem reprezentat\u0103 uneor de preo\u021bi-profe\u021bi \u0219i cititori \u00een vise. Femeile aveau un statut inferior b\u0103rba\u021bilor, f\u0103r\u0103 acces la decizii, uneori tratate ca prad\u0103 de r\u0103zboi.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, \u00een poeme, zeii erau trata\u021bi ca oamenii, cu pasiuni \u0219i interese concrete \u0219i mai ales, ceea ce a \u0219ocat pe mul\u021bi puritani, nu erau morali, nu \u00eei for\u021bau pe oameni s\u0103 se conforme unui ideal etic, iar norocul \u0219i soarta jucau un rol decisiv. Prin aceast\u0103 mitologie, se contureaz\u0103 o form\u0103 incipient\u0103 de umanism, indivizii fiind creaturi asem\u0103n\u0103toare zeilor din punct de vedere al caracterului \u0219i motiva\u021biilor; erau deseori \u00eenrudi\u021bi, se luptau unii cu ceilal\u021bi etc. \u201dDup\u0103 ce Homer pref\u0103cuse pe zei \u00een oameni, omul avea s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 se cunoasc\u0103 pe sine\u201d[5]\u00a0, subliniaz\u0103 Finley.<\/p>\n
\u0218i-aici ne \u00eent\u00e2lnim cu o mai veche ambiguitate a filosofilor talenta\u021bi; nu doar c\u0103 poezia amenin\u021b\u0103 domeniul ideilor, ci \u0219i inspir\u0103 filosofia sau, cel pu\u021bin \u00eei deschide drumul. Teza lui Finley a fost contestat\u0103, lipsesc alte izvoare primare pentru a o confirma sau infirma; ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare este ambi\u021bia de a reconstrui o epoc\u0103 din perspectiva mentalit\u0103\u021bilor \u0219i-a ideii c\u0103 uneori, \u00een spatele legendelor, se afl\u0103 ceva adev\u0103rat. U\u0219or de citit, cu un argument clar \u0219i bine prezentat,\u00a0Lumea lui Odiseu\u00a0include o prefa\u021b\u0103 a autorului pentru edi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Autor: M.I. Finley (profesor la Universitatea din Cambridge)
\nTraducere: Liliana \u0219i D.M. Pippidi
\nPrefa\u021ba: D.M. Pippidi
\nCoperta: Val. Munteanu
\nEditura: \u0218tiin\u021bific\u0103 – Bucure\u0219ti
\nAnul: 1968
\nStare: Foarte bun\u0103
\nCoperta: Hard cover
\nFoto, grafic\u0103: Alb-negru
\nPagini: 196<\/p>","protected":false},"featured_media":20168,"template":"","meta":[],"product_brand":[],"product_cat":[121,285],"product_tag":[],"class_list":["post-20167","product","type-product","status-publish","has-post-thumbnail","product_cat-carti-anticariat","product_cat-carti-in-limba-romana","first","outofstock","taxable","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product\/20167","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/20168"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20167"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=20167"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=20167"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=20167"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}