Cartea trezise un ecou special \u00een Anglia, \u00eentruc\u00e2t aborda politica de toleran\u0163\u0103 \u015fi concesii, considerat\u0103 victorioas\u0103, promovat\u0103 \u00een anii 1938-1939 de guvernul lui Neville Chamberlain \u00een rela\u0163iile cu Germania lui Hitler, o politic\u0103 duplicitar\u0103 \u015fi contraproductiv\u0103.<\/p>\n
\u00cen octombrie 1964, serialul din Der Spiegel a fost tradus de Agen\u0163ia Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 de Pres\u0103 Agerpres \u015fi difuzat pe file speciale destinate doar liderilor comuni\u015fti din Biroul Politic al CC al PCR \u2013 Gh. Gheorghiu-Dej, N. Ceau\u015fescu, Ion Gh. Maurer, Chivu Stoica \u015f.a. Era un material cu circuit foarte restr\u00e2ns.<\/p>\n
Articolul din Der Spiegel nr. 37 din 9.IX analizeaz\u0103 \u00een prima parte contrastul dintre pozi\u021bia lui Henderson \u0219i pozi\u021bia lui Kennard, apoi, sub titlul \u201eR\u0103zboi f\u0103r\u0103 r\u0103zboi\u201c, se arat\u0103 c\u0103 Anglia continu\u0103 s\u0103 promoveze politica de \u201etratative\u201c, cu toate c\u0103 ora\u0219ele poloneze sunt bombardate \u0219i trupele germane \u00eenainteaz\u0103.<\/p>\n
De ce treze\u015fte articolul un interes deosebit?<\/p>\n
\u00cenainte de toate, pentru c\u0103, \u00een articolul cu titlul \u201eDl Hitler vrea s\u0103 salveze pacea. Dublul joc al Angliei \u00een vara anului 1939\u201c, revista a reprodus din \u201eConciliatorii\u201c capitolul \u201eIndiscre\u0163ia lui Tilea\u201c, \u00een care este vorba despre situa\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een jocul marilor puteri europene, \u00een primul r\u00e2nd al Germaniei naziste \u00een anii 1938-1939. Potrivit Der Spiegel, autorii apreciaz\u0103 c\u0103, \u00een noul context ap\u0103rut, garan\u0163ia Marii Britanii nu mai privea cu prioritate Polonia, ci Rom\u00e2nia, dar \u015feful diploma\u0163iei de la Var\u015fovia \u201ea reu\u015fit s\u0103 transfere promisiunea de ajutor asupra Poloniei\u201c.<\/p>\n
\u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie \u0163inut seama de momentul \u00een care Der Spiegel a publicat serialul \u2013 \u00een plin R\u0103zboi Rece: la 1 mai 1960, URSS dobor\u00e2se deasupra teritoriului s\u0103u avionul american de spionaj U-2 pilotat de Garry Powers; \u00een octombrie 1962 avusese loc criza rachetelor sovietice din Cuba; cursa \u00eenarm\u0103rilor se accentua, iar conflictul ideologic dintre Est \u015fi Vest era escaladat constant.<\/p>\n
Pe acest fundal, Bucure\u015ftiul se remarcase printr-un eveniment politic insolit \u2013 Declara\u0163ia din aprilie 1964, care a trezit ecouri deosebite \u00een cancelariile lumii, \u00een primul r\u00e2nd la Moscova, dat fiind c\u0103 v\u0103dea o distan\u0163are clar\u0103 de tutela Kremlinului. Dar, de\u015fi, pe plan intern, intervenise o anume relaxare \u2013 avem \u00een vedere gra\u0163ierea de\u0163inu\u0163ilor politic \u2013, cenzura era la fel de rigid\u0103.<\/p>\n
Ca urmare, Der Spiegel din august 1964 nu putea ajunge la cititorii simpli \u015fi chiar la cercet\u0103tori, poate doar la persoane de \u201emare \u00eencredere\u201c. \u00cen atare condi\u0163ii, aceste articole sunt practic necunoscute.<\/p>\n
La finele anului 1966, volumul \u201eConciliatorii\u201c a ap\u0103rut \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103 la Editura Politic\u0103.
\nUn alt motiv pentru care readucem \u00een actualitate serialul din Der Spiegel este acela c\u0103 nr. din 2 septembrie 1964 reproduce \u00een facsimil Pactul Molotov \u2013 Ribbentrop, din care filele Agerpres citeaz\u0103 doar punctele 3 \u015fi 4, problema Basarabiei fiind \u00eenc\u0103 tabu chiar \u015fi pentru liderii comuni\u015fti rom\u00e2ni de atunci, pe care cenzura nu-i ocolea.<\/p>\n
Viitoarea victim\u0103<\/p>\n
Revista vest-german\u0103 Der Spiegel a publicat \u00een numerele 35-39\/1964, sub titlul \u201eDl Hitler vrea s\u0103 salveze pacea. Dublul joc al Angliei \u00een vara anului 1939\u201c, extrase din studiul istoricilor englezi Martin Gilbert \u0219i Richard Gott, intitulat \u201eThe Appeasers\u201c, care a ap\u0103rut acum \u00een traducere german\u0103. \u00cen introducerea f\u0103cut\u0103 de revista Der Spiegel, se arat\u0103: \u201ePromisiunea de garan\u021bie britanic\u0103 f\u0103cut\u0103 Poloniei, la 31 martie 1939, a constituit p\u00e2n\u0103 acum pentru cei mai mul\u021bi istorici o dovad\u0103 concludent\u0103 c\u0103 guvernul de la Londra a renun\u021bat la politica lui de concesii fa\u021b\u0103 de Germania hitlerist\u0103 dup\u0103 p\u0103trunderea trupelor germane \u00een Praga \u0219i c\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 opun\u0103 rezisten\u021b\u0103 armat\u0103 oric\u0103rei noi agresiuni naziste. Istoricii britanici Martin Gilbert \u0219i Richard Gott descriu totu\u0219i, \u00een studiul lor \u00abThe Appeasers\u00bb, cum garan\u021bia Marii Britanii nu era destinat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd Poloniei, ci Rom\u00e2niei, pe care o considera nemijlocit amenin\u021bat\u0103; ministrul de Externe polonez, colonelului Beck a reu\u0219it s\u0103 transfere promisiunea de ajutor asupra Poloniei\u201c.<\/p>\n
\u00cen continuare, cu subtitlul \u201eIndiscre\u021bia lui Tilea\u201c, studiul aminte\u0219te c\u0103, la 15 martie 1939, trupele germane au intrat \u00een Praga. \u00cen situa\u021bia \u00een care se afla, Cehoslovacia n-a opus rezisten\u021b\u0103. \u00cenainte de aceast\u0103 dat\u0103, politica de toleran\u021b\u0103 \u0219i concesie a fost considerat\u0103 victorioas\u0103. Intrarea trupelor germane \u00eentr-un ora\u0219 cu popula\u021bie slav\u0103 a ar\u0103tat pentru mul\u021bi adev\u0103rata fa\u021b\u0103 a lui Hitler, iar agresiunea german\u0103 era considerat\u0103 o chestiune de zile. (\u2026) Se punea \u00eentrebarea: cine poate fi viitoarea jertf\u0103 c\u0103reia i se acorda ajutor?<\/p>\n
Articolul din revista Der Spiegel nr. 35 din 20 august este \u00eenso\u021bit de o fotografie a ambasadorului rom\u00e2n la Londra, Virgil Tilea, cu textul: \u201eNoi suntem viitoarea jertf\u0103\u201c.<\/p>\n
Vizarea Rom\u00e2niei, via Ungaria<\/p>\n
\u201eOamenii de stat au privit harta: ministrul de Externe francez Bonnet (Georges Bonnet, 1889-1973, ministru de Externe \u00eentre 1938 \u015fi 1939 \u2013 n.n.) era convins c\u0103 Hitler avea \u00een vedere Rom\u00e2nia. Rom\u00e2nia de\u021binea teritoriul Deltei Dun\u0103rii \u0219i bogate z\u0103c\u0103minte de petrol. Hitler putea s\u0103 porneasc\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei chiar f\u0103r\u0103 existen\u021ba unei grani\u021be comune germano-rom\u00e2ne, deoarece Ungaria, vecina ambilor, era \u00een du\u0219m\u0103nie cu Rom\u00e2nia \u0219i ar fi ajutat la realizarea planurilor lui Hitler. \u015ei ambasadorul Henderson (Neville Henderson, 1882-1942, partizan al politicii de conciliere \u2013 n.n.) presupunea c\u0103 urmarea actului de la Praga ar fi o domina\u021bie asupra \u00eentregului bazin dun\u0103rean.\u201c<\/p>\n
Ambasadorul francez de la Londra, Charles Corbin, era de p\u0103rere c\u0103 este r\u00e2ndul lui Mussolini de a trece la ofensiv\u0103 pentru a asigura echilibrul cu Germania. Britanicii se a\u0219teptau la ocuparea Danzingului (azi, \u00adGdansk; ora\u015f-stat aflat sub protec\u0163ia Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eentre 1919 \u015fi 1939, r\u00e2vnit de Hitler \u2013 n.n.), dar temerile lor au fost \u00eempr\u0103\u0219tiate de ambasadorul Reichului de la Londra.<\/p>\n
Tilea: \u201eO \u021bar\u0103 destinat\u0103 pieirii\u201c<\/p>\n
\u201eLa 15 martie, ambasadorul rom\u00e2n la Londra, Virgil Tilea (Victor-Viorel Tilea; 1896-1972, ambasadorul Rom\u00e2niei la Londra \u00eentre 1938 \u015fi 1940 \u2013 n.n.), a confirmat temerile occidentale c\u0103 Rom\u00e2nia este de acum destinat\u0103 pieirii. El s-a gr\u0103bit spre Foreign Office (Ministerul britanic de Externe \u2013 n.n.) \u0219i a anun\u021bat pe secretarul de stat adjunct, Orme Sargent, c\u0103 guvernul rom\u00e2n are \u00abmotiv s\u0103 cread\u0103\u00bb c\u0103 germanii vor face \u00een viitoarele luni pe unguri vasali \u0219i vor trece apoi la \u00eemp\u0103r\u021birea Rom\u00e2niei. \u0162elul germanilor ar fi un protectorat de felul celui ce apas\u0103 asupra Cehoslovaciei.\u201c \u201eTilea l-a \u00eentrebat pe Sargent \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u00abpoate conta Rom\u00e2nia pe Marea Britanie\u00bb. Neob\u021bin\u00e2nd nici un r\u0103spuns la \u00eentrebarea sa nici a doua zi, Tilea a cerut \u0219i mai \u00eengrijorat dec\u00e2t \u00eenainte o convorbire cu ministrul Externe Halifax (1881-1959; \u015fef al diploma\u0163iei britanice \u00eentre 1938-1940; partizan al politicii de reconciliere \u2013 n.n.) Lucrurile se precipitau. Putea s\u0103 fie o problem\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, chiar de zile. Halifax s-a declarat de acord s\u0103-l asculte pe Tilea.\u201c<\/p>\n
\u201e\u00cent\u00e2lnirea dintre Halifax \u0219i Tilea poate conta drept unul dintre cele mai importante evenimente politice din anii dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Anglia ardea de \u00eengrijorare. Oameni \u00eenfrico\u0219a\u021bi vorbeau de necesitatea de a opune rezisten\u021b\u0103 lui Hitler, oriunde ar fi s\u0103 atace. \u00cen locul pesimismului, a ap\u0103rut o hot\u0103r\u00e2re de necontestat.\u201c<\/p>\n
Articolul din Der Spiegel nr. 38 din 16.IX se ocup\u0103 de activitatea diplomatic\u0103 din primele trei zile dup\u0103 \u00eenceperea agresiunii, not\u00e2nd c\u0103 \u201er\u0103zboiul a \u00eenceput, dar politica moderat\u0103 britanic\u0103 a continuat\u201c.<\/p>\n
Singura salvare: blocul cu Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba<\/p>\n
\u201eFascismul nu mai era \u00abinevitabil\u00bb: el putea fi comb\u0103tut \u0219i \u00eenvins. Dac\u0103 s-ar putea prevedea viitoarea victim\u0103 a lui Hitler, acesteia ar trebui s\u0103 i se acorde imediat ajutor: nu erau declara\u021bii de simpatie sau cuvinte frumoase, ci angajamente concrete care vor fi \u021binute.\u201c \u201eLa 17 martie s-a prezentat la Foreign Office presupusa victim\u0103. Ea a fost \u00eentimpinat\u0103 nu de un Halifax care vorbea despre politic\u0103 \u00abcu un anumit interes impersonal\u00bb, ci de reprezentantul noii hot\u0103r\u00e2ri. Halifax p\u0103rea, ca \u0219i poporul britanic, c\u0103-\u0219i str\u00e2nge pumnul gata s\u0103 loveasc\u0103.\u201c<\/p>\n
\u201eTilea i-a comunicat lui Halifax c\u0103 \u00abguvernul rom\u00e2n a fost solicitat \u00een ultimele zile de c\u0103tre guvernul german s\u0103-i acorde acestuia un monopol pentru produse de export rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i s\u0103 se declare de acord \u00een interesul german cu anumite restr\u00e2ngeri ale produc\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti. Dac\u0103 aceste condi\u021bii ar fi acceptate, Germania s-ar declara gata s\u0103 se pronun\u021be pentru o garan\u021bie a grani\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti. Aceasta i-a p\u0103rut guvernului rom\u00e2n ca fiind mai mult sau mai pu\u021bin un ultimatum\u2026\u201c<\/p>\n
\u201eDup\u0103 p\u0103rerea rom\u00e2nilor, a continuat Tilea, ar fi de cea mai mare importan\u021b\u0103 ca guvernul majest\u0103\u021bii sale s\u0103 \u0219tie \u00een mod sigur ce m\u0103suri poate s\u0103 ia, \u00een cazul c\u00e2nd Rom\u00e2nia ar c\u0103dea prad\u0103 agresiunii germane. Dac\u0103 ar fi posibil\u0103 formarea unui bloc str\u00e2ns cu Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba, atunci ar fi de a\u0219teptat ca situa\u021bia s\u0103 poat\u0103 fi salvat\u0103\u2026\u201c<\/p>\n
Ministrul de Externe polonez Beck, pionul \u00een jurul c\u0103ruia Polonia a primit o garan\u0163ie britanic\u0103, dar nu s-a ajuns la o grana\u0163ie polonez\u0103 pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n
Polonia, un prezumtiv aliat \u00eempotriva Germaniei<\/p>\n
\u201eAnglia nu avea grani\u021be comune cu Rom\u00e2nia. Leg\u0103tura pe ap\u0103 depindea de accesul la Marea Neagr\u0103, care putea fi u\u0219or \u00eentrerupt de Germania. Trebuia g\u0103sit un alt aliat pentru Rom\u00e2nia, pe c\u00e2t posibil, unul cu grani\u021be comune. Era nevoie de un aliat puternic \u0219i demn de \u00eencredere, care s\u0103 nu se g\u0103seasc\u0103 el \u00eensu\u0219i \u00een primejdie.\u201c
\n\u201eTilea a \u00eentrebat cine ar putea fi cel de-al doilea aliat \u0219i dac\u0103 ar fi mai u\u0219or pentru Anglia dac\u0103 Rom\u00e2nia s-ar \u00een\u021belege cu Polonia asupra \u00eencheierii unui pact comun \u00eempotriva Germaniei. Era un plan atractiv. Polonia putea s\u0103 fie cel de-al doilea aliat.\u201c \u201eExista o grani\u021b\u0103 comun\u0103 rom\u00e2no-polonez\u0103 (pe atunci, \u00eentr-adev\u0103r, cele dou\u0103 state aveau o frontier\u0103 comun\u0103 \u2013 n.n.). Polonia se g\u0103sea, dup\u0103 informa\u021biile britanice, pe o pozi\u021bie tare fa\u021b\u0103 de Germania. Polonia \u0219i Germania cooperaser\u0103 str\u00e2ns \u00eencep\u00e2nd din 1935. Ministrul de Externe polonez, colonelul Beck (Jozef Beck,1894-1944; ministru de Externe \u00eentre 1932 \u015fi 1939 \u2013 n.n.), p\u0103rea hot\u0103r\u00e2t s\u0103 men\u021bin\u0103 bunele rela\u021bii germano-poloneze. (\u2026) Polonia \u0219i Germania p\u0103reau s\u0103 fie \u00een privin\u021ba multor lucruri de acord. Dac\u0103 ai putea avea \u00eencredere \u00een Polonia, atunci ar fi un aliat de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Ea ar putea exercita chiar presiuni la Berlin pentru a determina pe germani s\u0103 renun\u021be la atitudinea lor du\u0219m\u0103noas\u0103\u2026\u201c<\/p>\n
Dar, la 18 martie, a ie\u0219it la lumin\u0103 un fapt interesant, care ar fi putut s\u0103-l determine pe Halifax s\u0103 piard\u0103 orice interes pentru un pact de alian\u021b\u0103 cu Rom\u00e2nia. Ministrul de Externe rom\u00e2n, Gafencu (Grigore Gafencu, 1892-1957; \u015fef al diploma\u0163iei rom\u00e2ne \u00eentre 1938 \u015fi 1940 \u2013 n.n.), i-a comunicat c\u0103 Tilea \u201ear fi prezentat \u00een mod gre\u0219it situa\u021bia\u201c. Rom\u00e2nia nu ar fi deloc amenin\u021bat\u0103. Tratativele germano-rom\u00e2ne ar decurge \u201e\u00een condi\u021bii cu totul normale, ca \u00eentre parteneri egali\u201c. Gafencu a spus c\u0103 i-a tras lui Tilea \u201eo s\u0103puneal\u0103 cum se cuvine\u201c.<\/p>\n
Condi\u021bia Poloniei: Rusia \u2013 exclus\u0103<\/p>\n
\u201eDeja francezii d\u0103duser\u0103 de \u00een\u021beles clar c\u0103 ei consider\u0103 Rom\u00e2nia drept \u00abultima piedic\u0103 \u00een calea \u00eenaint\u0103rii triumfale a imperialismului german\u00bb. La 21 martie s-au \u00eent\u00e2lnit la Londra mini\u0219trii de Externe Halifax \u0219i Bonnet. Dup\u0103 cum a m\u0103rturisit Bonnet, Fran\u021ba \u00eentrebase, de asemenea, pe Beck dac\u0103 va ajuta Rom\u00e2nia. Beck ar fi r\u0103spuns c\u0103 el se va mai g\u00e2ndi la acest lucru, dar c\u0103 pune o condi\u021bie: Rusia trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara propunerii de garan\u021bie. Beck ar fi sus\u021binut c\u0103, dac\u0103 Rusia ar intra \u00een joc, atunci germanii ar provoca at\u00e2t \u00een Ungaria, c\u00e2t \u0219i \u00een Rom\u00e2nia \u00abac\u021biuni imediate\u00bb.\u201c \u201eFran\u021ba se temea c\u0103 o declara\u021bie f\u0103r\u0103 Rusia nu ar fi aproape deloc eficace. Dar o declara\u021bie f\u0103r\u0103 Polonia ar fi \u0219i mai rea. Din aceast\u0103 cauz\u0103 \u00abar trebui exercitat\u0103 cea mai mare presiune\u00bb pentru ca Polonia s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103\u2026\u201c<\/p>\n
\u201ePolonia nu era singura care evita o leg\u0103tur\u0103 cu Rusia. La 22 martie, Bonnet a declarat c\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia se \u00eendoie\u0219te de necesitatea unui ajutor sovietic: \u00abUnii reprezentan\u021bi ai claselor suprapuse prefer\u0103 pe Hitler lui Stalin\u00bb. Bonnet a insistat ca s\u0103 nu i se dea Poloniei \u00abmotiv de codire\u00bb, prin includerea Rusiei\u201c. \u201eChamberlain (Neville Chamberlain; 1869-1940; p\u0103rintele politicii de conciliere cu Germania nazist\u0103 \u2013 n.n.) a \u00een\u021beles temerile poloneze. \u00abEu trebuie s\u0103 recunosc, scria el la 26 martie, c\u0103 nutresc ad\u00e2nc\u0103 ne\u00eencredere fa\u021b\u0103 de Rusia. Eu nu cred \u00een capacitatea ei de a \u00eentreprinde vreo ofensiv\u0103 eficace, chiar dac\u0103 ar vrea a\u0219a ceva. \u015ei eu nu am \u00eencredere \u00een motivele ei.\u00bb Du\u0219m\u0103nia fa\u021b\u0103 de Rusia a fost hot\u0103r\u00e2toare. Halifax \u0219i Bonnet erau de acord c\u0103 problema capital\u0103 consta \u00een faptul \u00abcum poate fi convins\u0103 Polonia s\u0103 se angajeze la sprijinirea Rom\u00e2niei\u00bb\u201c.<\/p>\n
Anglia aborda, prin politica guvernului Chamberlain, o politic\u0103 duplicitar\u0103 \u015fi contraproductiv\u0103 \u00een rela\u0163iile \u00een Germania lui Hitler<\/p>\n
Planul \u201eHalifax\u201c prinde via\u021b\u0103<\/p>\n
\u201eHalifax voia s\u0103-l conving\u0103 pe Beck c\u0103 Rom\u00e2nia prezint\u0103 pentru Polonia \u00abo importan\u021b\u0103 vital\u0103\u00bb. Dar Beck nu s-a gr\u0103bit s\u0103 ajute vecinul s\u0103u. Criticii lui sus\u021bineau c\u0103 este \u00abgermanofil\u00bb. \u00abNimic nu este mai gre\u0219it, scria consilierul-\u0219ef al ministrului de Externe britanic, Vansittart; Beck se \u00eendoie\u0219te mai cur\u00e2nd de fermitatea occidental\u0103\u00bb.\u201c \u201e\u00cendoielile lui Beck au ajuns la Londra. Prin\u021bul Paul al Iugoslaviei auzise c\u0103 \u00abguvernul polonez nu vrea s\u0103 accepte de la bun \u00eenceput \u00een nici un caz cazul ipotetic al unui r\u0103zboi cu Rom\u00e2nia\u00bb. Dar nu mult timp dup\u0103 cele spuse de prin\u021bul Paul, englezii erau salva\u021bi. Beck a acceptat o garan\u021bie britanic\u0103 pentru Polonia. De\u0219i nu s-a ajuns la o garan\u021bie polonez\u0103 pentru Rom\u00e2nia, planul Halifax \u00eencepuse s\u0103 prind\u0103 via\u021b\u0103.\u201c<\/p>\n
Beck permite Angliei garantarea grani\u021belor Poloniei, cu condi\u021bia ca aceast\u0103 garan\u021bie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 secret\u0103. Refuz\u0103 semnarea unei declara\u021bii \u00een patru pentru a nu st\u00e2rni o reac\u021bie din partea Reichului. \u00cen ceea ce prive\u0219te Danzingul, Polonia este dispus\u0103 la concesii generoase. La sf\u00e2r\u0219itul lunii martie, corespondentul din Berlin al ziarului New Chronicle comunica despre un atac iminent din partea Germaniei. Aceasta constituie un prilej pentru a da publicit\u0103\u021bii garan\u021biile oferite Poloniei, garan\u021bii ce sunt acceptate de Beck. El \u00eei comunic\u0103 totu\u0219i lui Halifax c\u0103 \u00eentre Polonia \u0219i Germania nu exist\u0103 probleme importante litigioase \u0219i c\u0103 nu va \u00eentreprinde nimic ce ar putea provoca Reichul.<\/p>\n
\u00cen punctul mort<\/p>\n
\u201eEnglezii au \u00eenceput s\u0103 exercite presiuni asupra lui Beck pentru a acorda garan\u021bie Rom\u00e2niei. Era o problem\u0103 dificil\u0103. Angajarea Angliei fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia trebuia, pentru a avea vreo valoare, s\u0103 se \u00eembine cu o angajare a Poloniei fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia. Dar Beck trebuia \u00eenc\u0103 s\u0103 fie convins, lucru pe care voiau s\u0103-l \u00eencerce Chamberlain \u0219i Halifax \u00eentr-o discu\u021bie direct\u0103 cu Beck; s-a stabilit vizita lui pentru luna aprilie. Beck \u0219i Halifax s-au \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 la 4 aprilie.\u201c<\/p>\n
\u00cen discu\u021biile dintre Beck \u0219i Halifax s-a ajuns la problema unei declara\u021bii a celor patru puteri (Anglia, Fran\u021ba, Polonia, URSS). Beck a respins aceast\u0103 idee, \u00eentruc\u00e2t ar putea provoca reac\u021bii din partea Germaniei, iar Halifax a fost de acord cu aprecierea c\u0103 Armata Ro\u0219ie nu are capacitatea necesar\u0103 unor lupte ofensive, precum \u0219i cu temerile Poloniei fa\u021b\u0103 de o alian\u021b\u0103 cu Rusia.<\/p>\n
\u201eHalifax l-a \u00eentrebat din nou pe Beck ce ajutor este dispus\u0103 Polonia s\u0103 acorde Rom\u00e2niei. Aceasta este problema principal\u0103. Beck a refuzat s\u0103 se pronun\u021be pentru vreun sprijin.\u201c<\/p>\n
Articolul publicat \u00een Der Spiegel, nr. 36 din 2.IX, se ocup\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de problema necesit\u0103\u021bii garan\u021biilor pentru Polonia \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 politica englez\u0103 de concesii continua.<\/p>\n
\u201eGrani\u021ba suplimentar\u0103\u201c nu sperie pe nimeni<\/p>\n
\u015ei \u00eencerc\u0103rile lui Chamberlain au e\u0219uat. \u00cen problema URSS, Beck a r\u0103mas ferm. \u201eBeck a r\u0103spuns din nou: Polonia este hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 nu se sprijine nici pe Rusia, nici pe Germania. Dac\u0103 Anglia dore\u0219te Polonia ca aliat, atunci singur\u0103, f\u0103r\u0103 celelalte \u021b\u0103ri. Chamberlain era alarmat. Numai Polonia singur\u0103 nu era suficient\u0103. Trebuia s\u0103 se adauge \u0219i Rom\u00e2nia, altfel garan\u021bia polonez\u0103 era lipsit\u0103 de sens. Din nou \u0219eful guvernului britanic a atras aten\u021bia oaspetelui polonez, spun\u00e2ndu-i c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00abun punct de o importan\u021b\u0103 vital\u0103\u00bb. Beck \u0219i-a ar\u0103tat din nou antipatia fa\u021b\u0103 de \u00abun regim prea rigid\u00bb. Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een afara discu\u021biilor \u00abp\u00e2n\u0103 se va clarifica pu\u021bin problema Dun\u0103rii\u00bb. Polonia nu-\u0219i poate permite s\u0103 jigneasc\u0103 Ungaria.\u201c<\/p>\n
Dar \u0219eful guvernului britanic era un om \u00eend\u0103r\u0103tnic. El a \u00eencercat s\u0103 insufle lui Beck teama. El i-a ar\u0103tat c\u0103, dac\u0103 Germania ar cuceri Rom\u00e2nia, \u201ePolonia ar avea o grani\u021b\u0103 mai lung\u0103 cu Germania\u201c. Beck cuno\u0219tea prea bine geografia \u021b\u0103rii sale pentru a se l\u0103sa prostit. \u201eGrani\u021ba suplimentar\u0103, a spus el, ar fi destul de scurt\u0103.\u201c Ea s-ar g\u0103si \u00een mun\u021bi \u0219i ar putea fi p\u0103zit\u0103 \u201ecu o unitate militar\u0103 destul de mic\u0103\u201c.<\/p>\n
\u201eGaran\u021bia rom\u00e2neasc\u0103\u201c, \u201eparte\u201c din acordul formal<\/p>\n
Chamberlain a \u00eencercat pe alt\u0103 cale. Beck, desigur, n-ar trebui s\u0103 priveasc\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00eencheierea unui pact de alian\u021b\u0103 rom\u00e2no-polonez. Rela\u021biile germano-poloneze sunt doar at\u00e2t de proaste. \u201eOare Danzigul nu constituie un motiv de divergen\u021be germano-poloneze?\u201c Beck a min\u021bit declar\u00e2nd c\u0103 Germania ar fi confirmat recent drepturile Poloniei asupra Danzigului, f\u0103r\u0103 s\u0103 aminteasc\u0103 preten\u021biile lui Ribbentrop fa\u021b\u0103 de Polonia de a ceda Danzigul \u0219i un coridor de acces. Semnarea unui pact la care s-ar fi putut ralia \u0219i alte state a fost, de asemenea, respins\u0103.<\/p>\n
Beck a respins \u0219i argumentul c\u0103 Polonia ar fi lipsit\u0103 de armament ca urmare a ocup\u0103rii Cehoslovaciei. Pentru a nu se expune unui e\u0219ec total \u00een tratativele cu Beck \u0219i de teama opiniei publice, care cerea m\u0103suri eficiente, Chamberlain s-a v\u0103zut obligat s\u0103 semneze un acord de asisten\u021b\u0103 mutual\u0103 numai \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u021bi.<\/p>\n
\u201eChamberlain dorea ca garan\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 formeze \u00abo parte\u00bb din acordul formal.\u201c Acest lucru a c\u0103zut. Mai t\u00e2rziu, Polonia \u0219i Rom\u00e2nia au convenit s\u0103 nu acorde nici o aten\u021bie propunerilor britanice. (\u2026) Acordul anglo-polonez din 31 martie 1939 a surprins \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 pe englezi, deoarece prin aceasta Polonia era cea care hot\u0103ra intrarea Angliei \u00een r\u0103zboi, \u00een func\u021bie de aprecierile cu privire la ac\u021biunile lui Hitler, dac\u0103 sunt sau nu agresive. (\u2026)<\/p>\n
Articolul din Der Spiegel nr. 36 din 2 septembrie este \u00eenso\u021bit de facsimilul pactului germano-sovietic, din care se poate descifra:<\/p>\n
3) \u00cen ceea ce prive\u0219te Sud-Estul Europei, partea sovietic\u0103 subliniaz\u0103 interesul ei fa\u021b\u0103 de Basarabia. Partea german\u0103 declar\u0103 c\u0103 nu are nici un interes politic \u00een aceste regiuni.<\/p>\n
4) Acest protocol va fi tratat \u00een cel mai mare secret de ambele p\u0103r\u021bi.
\nMoscova, 25 august 1939
\nSemneaz\u0103: Ribbentrop \u0219i Molotov<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Autor: Martin Gilbert, Richard Gott
\nPrefa\u021ba: Vasile Liveanu
\nCoperta: Luiza Bondar
\nEditura: Politic\u0103 – Bucure\u0219ti
\nAnul: 1966
\nStare: Bun\u0103
\nCoperta: Soft cover
\nFoto, grafic\u0103: Alb-negru
\nPagini: 496<\/p>","protected":false},"featured_media":20086,"template":"","meta":[],"product_brand":[],"product_cat":[121,285],"product_tag":[],"class_list":["post-20085","product","type-product","status-publish","has-post-thumbnail","product_cat-carti-anticariat","product_cat-carti-in-limba-romana","first","outofstock","taxable","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product\/20085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/20086"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=20085"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=20085"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=20085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}