{"id":108789,"date":"2025-02-22T18:56:48","date_gmt":"2025-02-22T16:56:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/?post_type=product&p=108789"},"modified":"2025-02-22T18:56:49","modified_gmt":"2025-02-22T16:56:49","slug":"mircea-deac-jean-al-steriadi","status":"publish","type":"product","link":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/carti-in-limba-romana\/mircea-deac-jean-al-steriadi\/","title":{"rendered":"Mircea Deac – Jean Al. Steriadi"},"content":{"rendered":"

Mircea Deac – Jean Al. Steriadi<\/strong><\/p>\n

Jean Alexandru Steriadi (n. 29 octombrie 1880, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia \u2013 d. 23 noiembrie 1956, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia) a fost un pictor \u0219i grafician rom\u00e2n, profesor universitar la \u0218coala de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti \u0219i membru titular al Academiei Rom\u00e2ne din anul 1948.<\/p>\n

A studiat la Bucure\u0219ti cu George Demetrescu Mirea \u00een cadrul \u0218colii de Belle Arte din Bucure\u0219ti, \u00eentre anii 1896 p\u00e2n\u0103 \u00een 1901, apoi la Academia Regal\u0103 din M\u00fcnchen[2] \u0219i ulterior la Paris. A condus Muzeul Aman, apoi Muzeul Kalinderu \u0219i a fost profesor la \u0218coala de arte plastice din Bucure\u0219ti. Steriadi este ini\u021biatorul \u0219i promotorul saloanelor de alb-negru \u00een grafic\u0103. \u00cen prima perioad\u0103 de crea\u021bie, Steriadi a fost preocupat de compozi\u021bia de mari dimensiuni, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd scene din via\u021ba oamenilor simpli (\u201eHamali \u00een portul Br\u0103ilei\u201d, \u201eChivu\u021bele \u00een Pia\u021ba Mare\u201d, \u201eV\u00e2nz\u0103toare de dantel\u0103\u201d) \u0219i de portret, demostr\u00e2nd o sensibilitate receptiv\u0103 la vibra\u021biile sufletului uman. Mai t\u00e2rziu a pictat, cu o emo\u021bie uneori \u00eenv\u0103luit\u0103 de o u\u0219oar\u0103 melancolie, peisaje urbane \u0219i acvatice, col\u021buri ale vechiului Bucure\u0219ti, imagini din Dobrogea \u0219i din numeroasele sale c\u0103l\u0103torii. Pictura lui Steriadi, de o luminozitate delicat nuan\u021bat\u0103, atest\u0103 asimilarea celor mai pre\u021bioase tr\u0103s\u0103turi ale impresionismului. Desenator talentat, este autorul a numeroase portrete-schi\u021b\u0103 (\u00een creion sau \u00een peni\u021b\u0103), care ating, \u00een grafica rom\u00e2neasc\u0103, o culme a genului prin precizia caracteriz\u0103rii, spiritul de observa\u021bie, umorul inteligent. Steriadi a practicat cu succes \u0219i litografia.<\/p>\n

\u00cen anul 1912, Jean Alexandru Steriadi a fost ales ca pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Tinerimea artistic\u0103, func\u021bie pe care a de\u021binut-o p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1917. Artistul rom\u00e2n s-a aflat men\u021bionat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput \u00eempreun\u0103 cu arti\u0219tii de prim rang ai societ\u0103\u021bii: Kimon Loghi, Arthur Verona, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Ipolit Str\u00e2mbu, \u0218tefan Popescu, \u0218tefan Luchian sau Gheorghe Petra\u0219cu. Steriadi a introdus sistemul organiz\u0103rii prin rota\u021bie a expozi\u021biilor personale ale membrilor societ\u0103\u021bii. Un plus de valoare pe care artistul a adus-o, a fost \u0219i avantajul pe care Tinerimea l-a de\u021binut astfel datorit\u0103 rela\u021biilor personale pe care Steriadi le avea \u00een varii medii, precum \u0219i o diploma\u021bie personal\u0103 cu ajutorul c\u0103reia a aplanat o mul\u021bime de conflicte cauzate de orgoliile inerente ce ap\u0103reau cu ocazia manifest\u0103rilor de grup. Pictorul a fost adoptat cu entuziasm de c\u0103tre cronicarii S\u0103m\u0103n\u0103torului. Din rela\u021bia pe care a avut-o cu intelectualii care gravitau \u00een jurul revistei, rezult\u0103 c\u0103 identitatea de natur\u0103 ideatic\u0103 dintre artist \u0219i ideologia promovat\u0103 de S\u0103m\u0103n\u0103torul pare s\u0103 fi fost total\u0103, pictura artistului satisf\u0103c\u00e2nd gustul \u0219i concep\u021biile celei din urm\u0103.<\/p>\n

O dat\u0103 cu terminarea Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i cu \u00eenfiin\u021barea Societ\u0103\u021bii Arta rom\u00e2n\u0103, Steriadi a devenit membru al acesteia. Arta rom\u00e2n\u0103 a preluat idealurile Tinerimii artistice, care devenise \u00een perioada de dup\u0103 prima conflagra\u021bie mondial\u0103 o mi\u0219care care doar beneficia de aura prestigiului pe care-l ob\u021binuse cu mul\u021bi ani \u00een urm\u0103. \u00cen anul 1937, pictorul a f\u0103cut parte din grupul de arti\u0219ti care au fondat Asocia\u021bia Arta, asocia\u021bie care a fost un fenomen ce s-a manifestat tocmai datorit\u0103 unei conciziuni remarcabile \u0219i a unei viteze de manifestare a membrilor care au ajuns, practic, s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 propria clasicitate prin dubla ipostaz\u0103 de \u00eentemeietori \u0219i stabilizatori. Prin participarea la evenimentele asocia\u021biei, fondatorii doreau parc\u0103 o verificare a propriilor puteri \u00eenaintea intr\u0103rii \u00een posteritate.<\/p>\n

\u201c … Oricine ar \u00eencerca s\u0103 determine contribu\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 la arta secolului al XX-lea, n-ar putea s\u0103 o fac\u0103 f\u0103r\u0103 a acorda o larg\u0103 parte acestui eminent pictor, care aducea \u00een mijlocul grupului dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie un element superior de crea\u021bie, \u00een care intra imagina\u021bie, sensibilitate, spontaneitate, sinceritate, un optimism s\u0103n\u0103tos \u0219i persistent, un rar spirit de observa\u021bie, p\u0103trunz\u00e2nd […] dincolo de aparen\u021be, umor \u0219i o preg\u0103tire profesional\u0103 de mare clas\u0103 […] de\u0219i \u00een prima jum\u0103tate a secolului, \u021bara noastr\u0103 [Rom\u00e2nia, n.r.] a avut parte de o pleiad\u0103 de foarte buni arti\u0219ti, pu\u021bini, foarte pu\u021bini au fost: cei care ar fi putut, nu s\u0103 \u00eentreac\u0103, dar s\u0103 se compare ca varietate \u0219i seriozitate a \u00eensu\u0219irilor cu Steriadi. \u201d
\n\u2014 George Oprescu – citat din C\u0103lin Dan: Jean Alexandru Steriadi, Editura Meridiane, Bucure\u0219ti, 1988, pag. 30
\nArta sa a fost influen\u021bat\u0103 de Wilhelm Tr\u00fcbner, Heinrich Wolff, Lucien Simon \u0219i Ion Andreescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Autor: Mircea Deac
\nTraduc\u0103tor:
\nEditura: Meridiane
\nISBN:
\nAnul aparitie: 1962
\nNr.pagini: 80
\nFormat: 200 x 170 mm
\nCoperti: soft cover
\nStare: foarte buna
\nPrelucarea comenzii : 5-10 zile<\/p>","protected":false},"featured_media":108790,"template":"","meta":[],"product_brand":[],"product_cat":[285,481,121],"product_tag":[],"class_list":["post-108789","product","type-product","status-publish","has-post-thumbnail","product_cat-carti-in-limba-romana","product_cat-arta","product_cat-carti-anticariat","first","instock","taxable","shipping-taxable","purchasable","product-type-simple"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product\/108789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/108790"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=108789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=108789"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=108789"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.antikvarius.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=108789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}